COMENZI SI INFORMATII: 0745.471.452 / 0762.639.167 / 0734.059.235
Traduceri franceza-romana
TRADUCERI DIN LIMBA FRANCEZA IN LIMBA ROMANA.
PRETURI INCEPAND DE LA 12 LEI/PAG. VEZI TARIFELE
Limba franceză aparţine familiei de limbi galo-romanice. Chiar dacă în Franţa sunt vorbite o multitudine de limbi (numite în general „dialecte”, împărţite în două mari familii, limbi nordice (langues d'Oïl) şi limbi sudice (langue d'oc, cele care aparţin familiei occitano-catalană), franceza, limba de la curte, este o sinteză după literatura tuturor, în principal a celor nordice. Franceza nu este în orice caz rezultatul promovării unui singur dialect, după cum spune numele francien, care arată că se vorbeşte despre Île-de-France, acesta este doar un mit[necesită citare]. Ca şi dialect, pierdut însă în vremuri din trecut, nu putem să nu amintim franceza veche nordică denumiă «le ch’ti» şi vorbită, în principiu, în regiunea Nord-Pas-de-Calais de către «le ch’timi», adică populaţia acestei regiuni. Oamenii care locuiesc în acel departament preferă însă denumirea de «patois», adică «limbaj ţărănesc», mai degrabă decât «ch’ti».
Se estimează la modul general că primul text scris în protofranceză (sau romana lingua, sau chiar roman) este atestat prin „Jurămintele de la Strasbourg” din 842, chiar dacă prima menţiune a existenţei unei limbi romanice nu data decât din 813, de la Sinodul Turnurilor. Primul text literar, Séquence de sainte Eulalie a apărut între 880 şi 881. În 1539 Dictatul de la Villers-Cotterêts a impus franceza ca limbă în administraţie şi în tribunale.
Printre primele opere principale:
* Cântecul lui Roland (personaje: Roland, Charlemagne, Olivier, Ganelon)
* Le roman de Renart (personaje: Goupil, Ysengrin)
* Romanii lui Chrétien de Troyes
* Gargantua a lui François Rabelais
* Défense et illustration de la langue française (Apărarea şi ilustrarea Limbii franceze)
Astăzi, franceza este singura limbă oficială a unui număr mare de ţări şi folosită în mod larg în alte câteva. O parte din naţiunile care utilizează această limbă s-au regrupat în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Pe lângă ţările care vorbesc limba franceză ca şi limbă oficială a statului cum este cazul Franţei sau Canadei, există ţări în care franceza reprezintă o limbă utilizată uzual, chiar dacă nu este legiferată în legile fundamentale. Este cazul spre exemplu a fostelor colinii franceze din nordul Africii: Algeria, Tunisia şi Maroc. Este cunoscut faptul că universităţile de prestigiu din aceste state au o abordare academică de o puternică influenţă occidentală, adoptând limba franceză ca limbă de studiu. Mai mult decât atât, în mediul familial al arabilor este uzual melanjul celor două limbi: araba şi franceza, aşa cum bine ştim că se întâmplă şi în India cu limba engleză şi indiană.
PRETURI INCEPAND DE LA 12 LEI/PAG. VEZI TARIFELE
Limba franceză aparţine familiei de limbi galo-romanice. Chiar dacă în Franţa sunt vorbite o multitudine de limbi (numite în general „dialecte”, împărţite în două mari familii, limbi nordice (langues d'Oïl) şi limbi sudice (langue d'oc, cele care aparţin familiei occitano-catalană), franceza, limba de la curte, este o sinteză după literatura tuturor, în principal a celor nordice. Franceza nu este în orice caz rezultatul promovării unui singur dialect, după cum spune numele francien, care arată că se vorbeşte despre Île-de-France, acesta este doar un mit[necesită citare]. Ca şi dialect, pierdut însă în vremuri din trecut, nu putem să nu amintim franceza veche nordică denumiă «le ch’ti» şi vorbită, în principiu, în regiunea Nord-Pas-de-Calais de către «le ch’timi», adică populaţia acestei regiuni. Oamenii care locuiesc în acel departament preferă însă denumirea de «patois», adică «limbaj ţărănesc», mai degrabă decât «ch’ti».
Se estimează la modul general că primul text scris în protofranceză (sau romana lingua, sau chiar roman) este atestat prin „Jurămintele de la Strasbourg” din 842, chiar dacă prima menţiune a existenţei unei limbi romanice nu data decât din 813, de la Sinodul Turnurilor. Primul text literar, Séquence de sainte Eulalie a apărut între 880 şi 881. În 1539 Dictatul de la Villers-Cotterêts a impus franceza ca limbă în administraţie şi în tribunale.
Printre primele opere principale:
* Cântecul lui Roland (personaje: Roland, Charlemagne, Olivier, Ganelon)
* Le roman de Renart (personaje: Goupil, Ysengrin)
* Romanii lui Chrétien de Troyes
* Gargantua a lui François Rabelais
* Défense et illustration de la langue française (Apărarea şi ilustrarea Limbii franceze)
Astăzi, franceza este singura limbă oficială a unui număr mare de ţări şi folosită în mod larg în alte câteva. O parte din naţiunile care utilizează această limbă s-au regrupat în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Pe lângă ţările care vorbesc limba franceză ca şi limbă oficială a statului cum este cazul Franţei sau Canadei, există ţări în care franceza reprezintă o limbă utilizată uzual, chiar dacă nu este legiferată în legile fundamentale. Este cazul spre exemplu a fostelor colinii franceze din nordul Africii: Algeria, Tunisia şi Maroc. Este cunoscut faptul că universităţile de prestigiu din aceste state au o abordare academică de o puternică influenţă occidentală, adoptând limba franceză ca limbă de studiu. Mai mult decât atât, în mediul familial al arabilor este uzual melanjul celor două limbi: araba şi franceza, aşa cum bine ştim că se întâmplă şi în India cu limba engleză şi indiană.